Half Nelson

In liceu multi aveam obiceiul de a ne furisa in toaleta stramta si rece ca sa fumam. Ne simteam tineri rebeli impotriva sistemului, validati ca liceeni de simplul gest de a trage din tigara. Nimeni nu se gandea ca intr-o dimineata ne-am putea trezi cu proful de sport pitit alaturi de noi, scotand din buzunarul de la piept o tigara mototolita si tragand cu nesat din ea. Era imposibil.

O astfel de surpriza ofera “Half Nelson”, in care Ryan Gosling joaca rolul unui profesor de istorie certat cu sistemul si imprietenit cu drogurile. Dan Dunne e genul de profesor apropiat de elevi, care ii asculta si ii ghideaza dincolo de ce scrie in manual, dar care nu reuseste sa-si invinga dependenta de droguri si o lasa sa se strecoare si in viata profesionala. Intr-un moment de maxima vulnerabilitate, Dunn e surprins de o eleva in toaleta scolii in timp ce se drogeaza. Prost exemplu, dupa cum ar spune multi, dar tanara incearca sa nu il judece si astfel se creeaza o apropiere intre cei doi: Dunn o duce din cand in cand acasa cu masina si incearca s-o fereasca de pericole (inclusiv de cel al drogurilor), iar ea descopera pe cineva cu care poate comunica.

S-ar zice ca un astfel de personaj, viciat pana la maduva, n-are ce cauta pe lista eroilor. Si totusi, slabiciunea lui Dunn in fata drogurilor e la fel de puternica precum dorinta lui de a-si ajuta elevii, de a le fi un profesor bun. Iar amandoua il fac sa inteleaga si sa transmita mai departe ca oamenii nu se impart in buni si rai, puri si impuri, frumosi si urati. E genul de erou care ridica semne de intrebare si care, tocmai prin defectele sale, pare incredibil de real. Si mai e ceva: e profesorul pe care multi ni l-am fi dorit la scoala, chiar daca asta ar fi insemnat sa-l fi gasit furisat la toaleta cu tigara in coltul gurii si spaima in coltul ochiului.